Simptomele și cauzele bolii coronariane

Boala coronariană (CAD), cunoscută și sub numele de boală ischemică a inimii, reprezintă una dintre cele mai frecvente afecțiuni cardiovasculare, responsabilă de un număr semnificativ de decese la nivel global.

Această boală apare atunci când arterele coronariene, care furnizează sânge oxigenat inimii, se îngustează din cauza acumulării de plăci aterosclerotice pe pereții interiori ai arterelor.

În esență, fluxul sanguin către inimă este redus, iar acest lucru poate conduce la diferite simptome, inclusiv durere toracică și dificultăți de respirație, sau chiar la complicații severe precum infarctul miocardic.

Simptomele bolii coronariene:

Durerea toracică (angină pectorală): Cel mai comun simptom al bolii coronariene este durerea sau disconfortul toracic, cunoscut sub numele de angină pectorală. Acesta apare frecvent în timpul efortului fizic sau al stresului emoțional și dispare, de obicei, cu odihnă. Angina poate fi descrisă ca o senzație de strângere, apăsare sau arsură în piept, care se poate extinde în brațul stâng, gât, spate sau maxilar. Unii pacienți o confundă cu arsuri la stomac .
Dificultăți de respirație: Reducerea fluxului de sânge oxigenat către inimă poate duce la dificultăți de respirație, mai ales în timpul activităților fizice. Acest simptom apare deoarece inima nu primește suficient oxigen pentru a satisface nevoile organismului în timpul efortului .
Oboseală: Pacienții cu boală coronariană pot simți o oboseală inexplicabilă sau slăbiciune, mai ales în timpul activităților fizice obișnuite. Aceasta poate fi un semn că inima nu funcționează eficient și că nu pompează suficient sânge pentru a satisface cerințele energetice ale organismului.
Transpirații și anxietate: În timpul unui atac de cord sau în cazul anginei instabile, pacienții pot prezenta transpirații excesive, anxietate și o senzație de moarte iminentă. Aceste simptome necesită intervenție medicală de urgență .
Atac de cord (infarct miocardic acut): Un simptom major al bolii coronariene este atacul de cord, care apare atunci când o arteră coronariană este complet blocată de un cheag de sânge format la locul unei plăci de aterom rupte. În timpul unui atac de cord, pacienții pot experimenta dureri toracice severe, care nu dispar cu odihna, precum și dificultăți severe de respirație, greață și transpirații excesive. Dacă nu este tratat rapid, un atac de cord poate duce la deteriorarea ireversibilă a mușchiului inimii .

Mecanismele bolii coronariene:

Boala coronariană este determinată în principal de ateroscleroză, un proces în care grăsimile, colesterolul și alte substanțe se acumulează pe pereții arterelor, formând plăci. În timp, aceste plăci pot să se întărească și să îngusteze arterele, ceea ce limitează fluxul de sânge către mușchiul cardiac.

Dacă o placă se rupe, poate declanșa formarea unui cheag de sânge, care poate bloca complet artera, ducând la infarct miocardic .

De asemenea, spasmele arterelor coronariene pot contribui la reducerea fluxului sanguin, ceea ce agravează simptomele bolii și poate duce la angină instabilă sau chiar la infarct.

Cauze

Boala coronariană (CAD) este o afecțiune gravă cauzată de o serie de factori care contribuie la îngustarea arterelor coronariene. Acești factori variază de la obiceiuri de viață nesănătoase la predispoziții genetice.

Ateroscleroza: Este principalul mecanism de formare a bolii coronariene, în care depozitele de colesterol, grăsimi și alte substanțe formează plăci pe pereții arterelor, ducând la îngustarea lor și limitând fluxul de sânge către inimă.
Inflamația: Ateroscleroza și alte manifestări ale CAD sunt asociate cu inflamația cronică. Celulele imunitare joacă un rol central în inițierea și progresia leziunilor aterosclerotice, iar inflamația poate declanșa sindroame coronariene acute.
Factori de risc metabolici: Hipertensiunea arterială, diabetul, colesterolul ridicat (hiperlipidemia) și obezitatea sunt factori importanți care contribuie la dezvoltarea bolii coronariene .
Fumatul: Este un factor de risc major pentru CAD, asociat cu afectarea vaselor de sânge și accelerarea aterosclerozei.
Genetica: Studiile arată că moștenirea genetică poate juca un rol important în predispoziția la CAD. S-au identificat numeroase loci genetici asociați cu riscul bolii, iar testele genetice pot ajuta la personalizarea tratamentului.
Stresul psihosocial: Stresul cronic este un alt factor care poate contribui la dezvoltarea CAD, prin influențarea nivelului de inflamație și a altor markeri metabolici .

Recomandări:

Amintiți-vă că fiecare pacient este unic, iar abordarea tratamentului trebuie personalizată.

Ouă umplute - aperitive pentru toate petrecerile, în diverse combinații

Rețete celebre de mucenici. Cum să faci și tu mucenicii moldovenești, dar și pe cei muntenești, după preferințe

Care sunt părțile de vorbire în limba română. Descoperă principalele părți de vorbire și rolul pe care îl pot îndeplini în frază

Ce este un text narativ - cum poți construi o narațiune care să atragă cititorul în poveste?

La ce vârstă se pot pensiona femeile?

Consultați întotdeauna un cardiolog înainte de a face schimbări semnificative în regimul