

Cum funcționează mecanismul CBAM, pe înțelesul unei firme?
Articol creat in colaborare cu 
CBAM, sau mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon, este un sistem prin care Uniunea Europeană urmărește să includă costul emisiilor de carbon și în anumite produse aduse din afara UE. Pe scurt, atunci când o firmă importă bunuri din categorii vizate de mecanism, nu mai trebuie să urmărească doar prețul de achiziție, transportul, taxele vamale și TVA-ul, ci și emisiile generate în procesul de fabricație.
Ideea din spatele CBAM este simplă: produsele fabricate în Uniunea Europeană sunt influențate de costurile sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii. Pentru ca produsele importate din state cu reguli de mediu diferite să nu aibă un avantaj de cost doar pentru că au fost fabricate cu emisii mai mari sau cu reguli mai puțin stricte, UE aplică un mecanism comparabil la frontieră.
Din 1 ianuarie 2026, CBAM a intrat în etapa sa definitivă, astfel că firmele vizate trebuie să acorde mai multă atenție importurilor și responsabilităților aferente.
Ce firme trebuie să verifice dacă intră sub incidența CBAM?
CBAM nu se aplică tuturor importatorilor și nici tuturor produselor care intră în Uniunea Europeană. Mecanismul vizează anumite categorii de bunuri considerate cu risc ridicat de relocare a emisiilor în afara spațiului european.
În prezent, sunt vizate în principal importurile de:
-
ciment;
-
fier și oțel;
-
aluminiu;
-
îngrășăminte;
-
hidrogen;
-
energie electrică.
Nu este suficient ca o firmă să spună că importă, de exemplu, produse din aluminiu sau oțel. Încadrarea depinde de codurile tarifare ale bunurilor declarate la vamă. Unele produse finite, semifabricate și materii prime pot fi incluse, iar altele pot rămâne în afara sferei de aplicare.
De aceea, primul pas pentru o companie este verificarea codurilor NC sau TARIC ale produselor importate. Această verificare trebuie făcută înainte de plasarea comenzilor sau înainte de sosirea mărfii, deoarece lipsa unei analize corecte poate duce la întârzieri, costuri neprevăzute și dificultăți în procesul de import.
Ce se schimbă, concret, pentru un importator?
În etapa definitivă a mecanismului, responsabilitatea principală revine importatorului stabilit în Uniunea Europeană. Firma trebuie să fie pregătită să demonstreze ce bunuri aduce din afara UE, care este cantitatea importată și ce emisii au fost generate pentru fabricarea acestora.
Pentru importurile care depășesc pragul anual aplicabil, compania trebuie să obțină statutul de declarant CBAM autorizat. Excepția principală vizează importurile sub pragul anual de 50 de tone pentru anumite categorii de mărfuri, însă această regulă nu se aplică importurilor de hidrogen și energie electrică, pentru care autorizarea este necesară indiferent de cantitate.
În practică, firma trebuie să urmărească mai multe tipuri de informații:
-
cantitățile importate din produsele aflate în sfera CBAM;
-
originea mărfurilor și furnizorii externi implicați;
-
emisiile directe și indirecte asociate producției, acolo unde metodologia o solicită;
-
eventualul preț al carbonului plătit deja în țara de origine;
-
documentele care susțin datele primite de la producător sau furnizor.
Pentru multe companii, provocarea nu este formularul de raportare în sine, ci colectarea datelor de la furnizori. Un importator din România poate cumpăra produse de la un distribuitor din afara UE, însă informațiile privind emisiile trebuie să provină, de regulă, din zona de producție. Asta înseamnă că relația cu furnizorii externi devine mai importantă decât înainte.
Cum apare costul CBAM?
CBAM nu funcționează ca o taxă fixă aplicată automat pe fiecare tonă de produs. Costul este legat de emisiile încorporate în bunurile importate. Cu cât procesul de fabricație a generat mai multe emisii, cu atât obligația financiară poate fi mai mare.
Firma autorizată va trebui să achiziționeze certificate CBAM care reflectă emisiile asociate bunurilor importate. Prețul acestor certificate este corelat cu prețul certificatelor din sistemul european de comercializare a emisiilor, astfel încât importurile să suporte un cost comparabil cu cel al produselor realizate în UE.
Pentru importurile realizate în 2026, achiziția certificatelor începe din 2027. Companiile trebuie însă să își pregătească evidențele și să urmărească emisiile încă din momentul importului, nu abia în anul următor.
În mod simplificat, mecanismul poate fi privit astfel:
-
firma importă un produs vizat de CBAM din afara UE;
-
identifică emisiile generate pentru producerea bunului;
-
calculează obligația aferentă importurilor realizate;
-
achiziționează certificatele necesare;
-
depune declarația anuală și predă certificatele corespunzătoare.
Ce ar trebui să facă o firmă înainte de a importa?
Companiile care lucrează cu produse din categoriile CBAM nu ar trebui să aștepte momentul controlului vamal pentru a analiza obligațiile. Pregătirea trebuie să înceapă din zona comercială, de achiziții și logistică.
O firmă poate reduce riscurile dacă:
-
verifică din timp codurile tarifare ale produselor importate;
-
centralizează importurile pe categorii și furnizori;
-
solicită furnizorilor date privind emisiile asociate producției;
-
stabilește intern cine răspunde de relația cu brokerul vamal, contabilitatea și consultantul de mediu;
-
urmărește dacă volumul anual de import depășește pragurile aplicabile;
-
include posibilul cost CBAM în calculele de achiziție și marjă comercială.
Este important ca responsabilitatea să nu fie lăsată exclusiv în seama departamentului financiar sau a casei de expediții. CBAM implică date vamale, informații tehnice despre produse, documente de la furnizori și estimări de cost. Fără colaborare între departamente, informațiile pot ajunge prea târziu sau pot fi incomplete.
De ce trebuie tratat CBAM ca o decizie de business?
Pentru o firmă, CBAM nu este doar o obligație de mediu. El poate influența alegerea furnizorilor, prețul final al produselor, negocierea contractelor și planificarea importurilor. Doi furnizori care oferă același produs la același preț pot genera costuri totale diferite dacă unul poate furniza date clare privind emisiile și are o producție mai eficientă din punct de vedere al carbonului.
Mecanismul schimbă treptat modul în care sunt evaluate importurile din afara Uniunii Europene. Pe lângă preț, calitate și termen de livrare, firmele trebuie să ia în calcul trasabilitatea datelor de mediu și capacitatea furnizorilor de a răspunde cerințelor CBAM.
O abordare organizată ajută compania să evite blocajele la import, să estimeze mai realist costurile și să transforme cerințele de conformare într-un criteriu mai bun de selecție a partenerilor externi.
