Inteligența artificială (IA) se infiltrează în toate aspectele vieții noastre, deci este ușor să ne lăsăm fascinați de posibilitățile nelimitate pe care le promite: sarcinile repetitive sunt automatizate, iar schimbările climatice sau sănătatea publică ar putea găsi soluții datorită capacităților analitice și predictive ale algoritmilor avansați.
Însă această fascinație nu poate să ascundă realitatea complexă și adesea paradoxală a IA. La fel cum IA poate aduce beneficii colosale, ea poate, în același timp, să creeze noi provocări, să amplifice riscuri și să ne forțeze să reconsiderăm fundamentele etice și sociale ale societății moderne.
Utopia, în contextul IA, este o viziune optimistă, unde această tehnologie ne eliberează de munca monotonă, ne îmbunătățește sănătatea și bunăstarea și contribuie la construirea unei societăți mai echitabile și mai prospere. Pe de altă parte, distopia IA ne avertizează asupra pericolelor care pândesc din umbră. În această viziune sumbră, IA devine un instrument de control și manipulare, unde datele personale sunt exploatate fără consimțământ, iar deciziile critice pentru viața noastră sunt delegate unor algoritmi opaci, ale căror criterii sunt inaccesibile și greu de contestat.
Riscurile etice și sociale ale AI
Algoritmii IA sunt creați de oameni și, prin urmare, nu sunt imuni la erori sau prejudecăți. Dacă un algoritm este antrenat pe un set de date care reflectă prejudecăți rasiale sau de gen este foarte posibil ca și rezultatele generate de IA să fie părtinitoare.
În plus, AI ridică întrebări complexe legate de confidențialitate și securitate. Cu capacitatea de a analiza volume mari de date, AI poate fi folosită pentru a monitoriza comportamentul indivizilor în moduri care până acum erau imposibile. Acest lucru poate duce la supraveghere excesivă și la încălcări ale dreptului la intimitate.
Impactul economic: O sabie cu două tăișuri
Pe de o parte, IA promite să genereze un impuls economic fără precedent. Automatizarea, unul dintre principalele avantaje ale AI, reduce costurile operaționale pentru companii, îmbunătățind în același timp eficiența și productivitatea. În sectorul financiar, de exemplu, IA poate optimiza tranzacțiile, poate anticipa mișcările piețelor și poate gestiona riscurile într-un mod care depășește capacitățile analizei umane tradiționale. La scară largă, aceste îmbunătățiri ar putea conduce la o creștere economică accelerată, care să stimuleze inovația și să creeze noi piețe și oportunități de afaceri.
Cele mai citite articole
Totodată, IA are potențialul de a revoluționa piețele muncii prin crearea de noi locuri de muncă, multe dintre acestea fiind în domenii care nici măcar nu existau acum câțiva ani. Specialiștii în dezvoltarea IA, analiștii de date, inginerii software și multe alte profesii emergente sunt exemple ale modului în care IA poate crea cerere pentru competențe noi și diversificate.
Cu toate acestea, tăișul opus este la fel de ascuțit și periculos. Automatizarea și AI au potențialul de a elimina un număr semnificativ de locuri de muncă, în special în sectoarele care depind de munca manuală sau de sarcinile repetitive.
Dacă AI le permite companiilor să își reducă costurile prin automatizare, cine va beneficia de aceste economii? Vor fi acestea investite în creșterea salariilor sau în crearea de noi locuri de muncă? Sau vor fi concentrate în profiturile companiilor și în bonusurile directorilor executivi? Modul în care societățile aleg să răspundă la aceste întrebări va determina în mare măsură dacă IA va fi un factor de echitate sau de inegalitate economică.
Fair Play în utilizarea AI: ce rol au certificările ISO?
Fair play-ul în contextul AI se referă la utilizarea echitabilă, transparentă și responsabilă a algoritmilor și sistemelor, astfel încât să fie protejate drepturile individuale, să fie promovate valorile etice și să fie prevenite abuzurile.
Unul dintre cele mai relevante standarde ISO pentru AI este ISO/IEC 38507:2022, care se concentrează pe guvernanța AI. Acest standard oferă un cadru pentru gestionarea eficientă și responsabilă a IA, subliniind importanța unei guvernanțe clare și transparente. Acesta subliniază necesitatea ca organizațiile să implementeze politici și procese care să asigure că IA este utilizată într-un mod etic și responsabil, luând în considerare impactul său asupra societății, mediului și economiei.
Un alt standard relevant este ISO 27001, folosit pentru managementul securității informațiilor. Pentru că algoritmii AI se bazează pe volume mari de date (care includ și informații confidențiale sau personale), fără măsuri adecvate de securitate există riscul ca aceste date să fie compromise.
Un alt exemplu este ISO/TS 20957:2022, care se concentrează pe explicabilitatea IA. Una dintre cele mai mari provocări în utilizarea IA este lipsa de transparență în modul în care funcționează algoritmii. Pentru a asigura fair play-ul, deciziile IA să fie explicabile și înțelese de către utilizatori și de cei afectați de acestea.
